SEMNIFICAȚIA ZILEI - 1 DECEMBRIE
Ziua Naţională a României este sărbătorită pe 1 decembrie, iar această dată, stabilită printr-o lege promulgată în 1990, marchează un moment important din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, în 1918. Începând cu anul 1990, România serbează aniversarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 ca zi naţională. Ziua de 1 Decembrie 1918, ziua în care Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia a adoptat Rezoluţia de Unire cu România, a însemnat sfârşitul procesului de desăvârşire a unităţii naţionale româneşti început în acel an, 1918, prin actul unirii Basarabiei cu România, adoptat de Sfatul Ţării din Chişinău, la 27 martie/ 9 aprilie, şi continuat prin actul unirii Bucovinei cu Patria Mamă, adoptat de Congresul General al Bucovinei, la Cernăuţi, la 15/ 28 noiembri.
Semnificaţia acestei date marchează desăvârşirea idealului de unitate naţională, ideal care a străbătut veacurile şi a cunoscut, etapă cu etapă, momente de deplină angajare politică şi militară, alternate cu perioade de pierderi, de haos sau deznădejde.
De la înfăptuirea primei uniri sub sceptrul lui Mihai Viteazul, la 1600, eforturile constante ale clasei politice şi ale societăţii româneşti de a reuni între graniţele naturale, istorice, ale României toate teritoriile locuite de cei de aceeaşi „limbă şi trăire românească” şi-au găsit împlinirea la 1 Decembrie 1918, prin realizarea unităţii naţional-teritoriale. Acest moment crucial al devenirii noastre ca naţiune, crearea statului naţional unitar român, rămâne ca punct de referinţă major în memoria colectivă a generaţiilor de ieri şi de astăzi, fiind expresia cea mai elocventă a triumfului solidarităţii de neam şi ţară a celor ce vorbeau şi simţeau româneşte, în pofida tuturor vicisitudinilor vremurilor şi a ocupaţiilor străine.
Ca atare, ziua de 1 decembrie a fost aleasă, după revoluţia din decembrie 1989, ca semn de înaltă preţuire şi suprem omagiu adus predecesorilor noştri, ca zi de unitate naţională, sărbătorită, atât pe întreg teritoriul României, cât şi de toţi românii care locuiesc în afara frontierelor ei.
Pentru a marca această zi importantă, elevii clasei a IV-a, de la LICEUL „TIMOTEI CIPARIU” - Structura Șaroș pe Târnave, împreună cu doamna învățătoare Horvat Andreea Maria, au adus un omagiu acestei zile, realizând diverse materiale.
LA MULȚI ANI, ROMÂNIA!
«Activități extrașcolare învățământ primar»
LICEUL "TIMOTEI CIPARIU" DUMBRĂVENI
Clasa: a III-a B
Data: 26 noi. 2021
Prof. înv.primar; BIRIS NADIA-MARIA
“Într-o țară atât de frumoasă, c-un trecut atât de glorios, în mijlocul unui popor atât de deștept, cum să nu fie o adevărată religie iubirea de patrie, și cum sa nu-ți ridici fruntea, ca falnicii strămoși de odinioară, mândru că poți spune: < Sunt roman!>”
Activitate extracurriculară de 1 Decembrie - Ziua Naționala a României
“NOI CREȘTEM ODATĂ CU ȚARA !
LA MULȚI ANI, ROMÂNIA MEA!”
1 Decembrie 2021
1. Elevii clasei urmăresc proiecția activității de 1 Decembrie 2019 realizată de ei când erau în clasa I B.
2. Simbolurile României
- Imnul țării- ,,Desteaptă-te ,române!”
- Drapelul României, istoria drapelului
- Stema, istoria stemei
- Sigiliul
2. Portul popular românesc
3. Jocuri populare – hora
4. Cântece populare
5. Poezii și cântece închinate țării, poporului și eroilor neamului
6.Vizionarea unor filmulețe legate de Ziua Națională a României
7. Activitate practică
Imagini 1 decembrie 2021 clasa a III-a B
Imagini 1 decembrie 2019 clasa I B
Activitate extrașcolară desfășurată cu ocazia Zilei Naționale a României.
Au participat elevii claselor Pregătitoare și I Germană.
Prof. Ludvig Monika
«Activități extrașcolare învățământ primar»
21 NOIEMBRIE 2021
ZIUA MONDIALĂ A SALUTULUI
Prof. Mitrofan Alina Adriana
Elevii clasei a V-a din Șaroș pe Târnave au sărbătorit Ziua Mondială a Salutului cu multe zâmbete și voie bună.
Ziua Mondială a Salutului (World Hello Day) este celebrată pe tot globul (180 de țări) în fiecare an, pe data de 21 Noiembrie .
Această sărbătoare a fost introdusă în anul 1973 de doi absolventi ai unor universități de elită, Brian McCormack (Arizona State University) și Michael McCormack (Harvard University) din S.U.A.,ca și urmare a conflictului dintre Israel si Egipt din toamna anului 1973.
Este un eveniment care promovează comunicarea ca soluție pentru menținerea păcii între state.
1
2
3
4
5
6
7Scopul acestei sărbători este de a trimite un mesaj liderilor lumii: pentru a soluționa conflictele sau războaiele dintre state, nu e nevoie de forță și violență, ci de comunicare.
Pentru a promova această sărbătoare, cei doi fondatori au trimis 1360 de scrisori, în 7 limbi, către liderii guvernelor din toată lumea.
Printre susținătorii acestei cauze se află nu doar lideri din toată lumea dar și laureați ai Premiului Nobel.
Oameni de pe tot globul, folosesc această ocazie pentru a-și exprima preocuparea față de pacea mondială.
Oricine poate participa la Ziua Mondială a Salutului și poate astfel contribui la menținerea păcii ( nu doar în lume, dar și în familie si între prieteni).
Pentru a lua parte la această sărbatoare trebuie să salutăm 10 persoane în această zi.
Salutul reprezintă în primul rând o formă de respect dar și o formă de identitate culturală.
Nu există un singur salut unic și universal. În numeroase țări, salutul a fost personalizat în funcție de cultura țării respective. Obișnuiți fiind cu salutul clasic, care este deseori însoțit de o strangere de mână, am putea rămâne uimiți în fața varietății formelor de salut din intreaga lume.
În Tibet, oamenii se salută scoțând limba unii la ceilalți. Conform legendelor tibetane, în secolul 9, în Tibet trăia un rege foarte rău, cunoscut pentru limba sa neagră. De atunci încoace, scoțând limba, tibetanii vor să arate că nu se aseamănă regelui.
Hongi este numele salutului folosit de populația Maori din Noua Zeelandă. Hongi reprezintă o formă de salut în care oamenii își freacă nasurile unul de celălalt. Poporul Maori afirmă că astfel oamenii împărtășesc răsuflarea vieții.
Kunik este denumirea pe care eschimoșii au dat-o salutului lor special.Ca și triburile Maori, inuiții se salută tot prin atingerea nasurilor.Inuiții practică și o altă variantă de salut, în care atingi cu nasul obrazul celuilalt.
În Filipine, tinerii obișnuiesc să salute vârstnicii într-un mod special. Se înclină, iau mâna celor în vârstă si o apropie de propria lor frunte. Când degetele le ating fruntea, ei spun Mano (care înseamnă mână) și Po (care înseamnă respect).
Pentru că în fond ce reprezintă salutul dacă nu o expresie a respectului, o punte între culturi și un prim pas spre comunicare?
Pagina 35 din 38
- Sunteți aici:
-
Acasă
-
Săptămâna verde
- Activități Extrașcolare
.jpg)
